CHIRICESCU-OANE

In rosul lor aprins de facla vie,
Cu trup subtire, imbracat in spini,
S-au asezat toti macii pe campie
Sfidand ideea ternelor gradini.

Nu vor buchet in glastra ta sa fie.
Isi fac petala lacrima de dor.
Destinul lor e-acolo pe campie.
In glastra plang, se scutura si mor.

Acolo unde leagan le e vantul
Si apa beau cand roua cade-n zori.
De hrana lor se bucura pamantul
Si au prieteni zecile de flori.

Din adieri se leagana cicoarea
Rosind in fata firului de mac.
Ii-ntinde fericirea si candoarea
Ce prea demult in florile ei zac.

In zborul lui un puf de papadie
Desprins parca din lumea de povesti,
Pluteste peste macii din campie
Cu frumuseti ce-ndeamna sa iubesti.

Culoarea purpurie, ruginita,
Petala lor gingasa si subtire.
Iubesc tandretea lor nemarginita.
Din flori de mac am adunat iubire.